Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (I)

În perioada 2010-2013 am prezentat în Senat o serie de declarații politice în care am arătat că în România s-a constituit un grup infracțional organizat la cel mai înalt nivel statal, ai cărui principali reprezentanți sau susținători erau președintele în funcție, Traian Băsescu, șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi, președintele ANAF, Sorin Blejnar, președintele ANRP, Crinuța Dumitrean, secretarul general și apoi președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu ș.a.

În declarațiile politice intitulate „Laura Codruța Kovesi, procuror general din milă și mită portocalie“ și „Generalul Coldea, câinele de pradă al democrației“, am prezentat modul clientelar de promovare a acestora, acțiunile de poliție politică și abuzurile procesuale în care au fost implicați și am solicitat, în premieră în România, anchetarea și chiar arestarea acestora, în vederea salvării democrației și a statului de drept. Am spus de atunci că au devenit evidente imixtiunea SRI în justiție, transformarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Direcției Naționale Anticorupție în anexe ale SRI și transformarea Laurei Codruța Kovesi într-un instrument al generalului Florian Coldea.

Aserțiunile mele au început să se confirme în ultimii ani prin arestarea și trimiterea în judecată, pentru infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și de corupție, a mai multor reprezentanți ai grupului susmenționat, ca Sorin Blejnar, Crinuța Dumitrean și Horia Georgescu.

„Există dovezi (...) că anchetele sunt folosite pentru reglări politice de conturi”

Implicarea DNA și SRI în acțiuni de poliție politică și în abuzuri procesuale a fost relevată într-un mod tranșant, într-un interviu acordat în luna martie 2016 de către fostul șef al US Secret Service pentru Europa de Est, Darren White, care a activat timp de cinci ani la București, perioadă în care a avut ocazia să cunoască modul de operare a instituțiilor de forță din România. Darren White a afirmat, în esență, că are serioase îndoieli cu privire la legitimitatea anchetelor DNA și DIICOT, pentru că majoritatea țintelor lor sunt politice și de obicei sunt represalii din cauza politicii, atunci când persoanele anchetate au deranjat un alt politician sau un alt broker al puterii. Fostul șef al Secret Service la București a remarcat că structurile de parchet, ca DNA și DIICOT, și serviciile secrete, SRI și SIE, sunt deseori folosite în scopuri politice, și nu pentru a face ceea ce trebuie să facă prin construcția lor.

Zilele trecute a fost dat publicității un raport internațional devastator pentru binomul DNA – SRI, care dărâmă mitul luptei anticorupție din România. Este primul raport critic de la înființarea DNA și a fost întocmit de cunoscutul think tank britanic The Henry Jackson Society, a cărui credibilitate și a cărui imparțialitate nu pot fi puse în discuție, fiind constituit din profesori de la prestigioasa Universitate Cambridge. Acest raport concluzionează că „există dovezi clare că anchetele sunt folosite pentru reglări politice de conturi, că procurorii acționează în complicitate cu guvernul, că asupra judecătorilor se fac presiuni pentru a avea o rată ridicată a condamnărilor, că serviciile de informații interne, lucrând sub acoperire, manipulează sistemul judiciar și că abuzurile în timpul proceselor au devenit obișnuință“. Ca urmare, se apreciază că standardele drepturilor omului sunt în mod regulat violate, inclusiv dreptul la un proces corect și cel al prezumției de nevinovăție. Persoanele arestate au fost nevoite să defileze încătușate prin fața presei, rudele suspecților au fost amenințate cu acuzarea, suspecților li s-a oferit imunitate pentru implicarea cuiva mai important, iar dovezile au fost în mod sistematic divulgate către media.

Ghiță, în relații apropiate și cu George Maior

Raportat la afirmațiile fostului șef al Secret Service la București și la concluziile raportului întocmit de The Henry Jackson Society, dezvăluirile făcute de fostul deputat Sebastian Ghiță în ultimele două săptămâni par credibile în cea mai mare parte, acestea confirmând rolul malefic al șefilor binomului DNA – SRI, Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea, în alegerea țintelor și în controlul justiției, presei și mediului de afaceri. Dezvăluirile lui Sebastian Ghiță zdruncină serios binomul DNA – SRI, în contextul în care acesta a fost un apropiat al lui Kovesi și Coldea. Ghiță spune că a avut zeci și sute de întâlniri cu cei doi, îndeosebi în locații ale SRI, precum și că a petrecut mai multe vacanțe cu generalul Coldea. Luni seară Ghiță a prezentat dovada video a unei întâlniri cu Coldea. Ce nu a spus Ghiță până în prezent este că a fost în relații apropiate și cu fostul director al SRI George Maior. Un fost șef al structurii de contrainformații din SRI Prahova mi-a mărturisit, în cursul anului 2015, că Sebastian Ghiță făcea vizite frecvente la domiciliul lui George Maior din București, unde, de exemplu, ducea de două ori pe săptămână profesori de la Ploiești pentru a-i medita copiii.

Negările țâfnoase ale lui Kovesi nu mai pot convinge

După aproape două săptămâni de tăcere, procurorul-șef al DNA a adoptat o atitudine defensivă și vagă față de afirmațiile lui Ghiță, limitându-se să susțină că nu comentează declarațiile unui inculpat fugar, care are mai multe dosare, unele în instrumentarea DNA, unele deja trimise în judecată. Eschivele și negările țâfnoase ale lui Kovesi nu mai pot convinge. Mai în toamnă, Kovesi a negat orice întâlnire cu inculpatul Sebastian Ghiță, dar ulterior au fost confirmate două întâlniri cu acesta de către doi martori oculari: fostul premier Victor Ponta (întâlnirea din podgoria lui Ghiță) și fostul premier Vasile Dîncu (întâlnirea de la Sinaia, la care s-a cântat melodia „La Chilia-n port“, varianta pentru statul de drept). De altfel, după interviul acordat anul trecut de Darren White, Kovesi a negat că s-ar fi întâlnit și ar fi discutat cu fostul șef al Secret Service la București, dar ulterior acesta a postat mai multe fotografii în care cei doi apar chiar în ipostaze mai tandre.

Dosarul lui Vântu, măsluit

Personal, consider că cele mai plauzibile și mai ușor de dovedit sunt dezvăluirile lui Sebastian Ghiță cu privire la modul în care a fost măsluit dosarul de șantaj al fostului patron al Realitatea TV Sorin Ovidiu Vântu, după ce ar fi fost contactat și instruit de Laura Codruța Kovesi, pe atunci procuror general al României, pentru a-l distruge pe acesta în vederea preluării și folosirii postului de televiziune pentru sistem, pentru mai-marii zilei. Este de reținut că în perioada aceea, respectiv în anul 2011, când regimul băsist se afla la apogeu, Realitatea TV a făcut o serie de dezvăluiri deranjante privind implicarea fostului președinte Traian Băsescu și a șefei sale de cabinet, Elena Udrea, în cazul ALRO și despre implicarea unui alt apropiat al șefului statului, fostul președinte al ANAF Sorin Blejnar, în afacerile de corupție din vămi și în contrabanda cu carburanți, țigări, legume și fructe. Ghiță mărturisește acum că Laura Codruța Kovesi a făcut presiuni asupra sa pentru a veni cu denunțuri și date pe care să le interpreteze, instruindu-l cum să conducă discuțiile cu Vîntu, astfel încât să pară șantaj, amenințare.

După interviul acordat anul trecut de Darren White, Kovesi a negat că s-ar fi întâlnit și ar fi discutat cu fostul șef al Secret Service la București, dar ulterior acesta a postat mai multe fotografii în care cei doi apar chiar în ipostaze mai tandre.

Procurorii, între obediență și celeritate

Sebastian Ghiță a prezentat și două probe în sprijinul susținerilor sale: denunțul formulat împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu, pe care l-a transmis pe adresa de e-mail a Ministerului Public, și procesul-verbal în care au fost consemnate seriile bancnotelor din suma de 150.000 de euro pe care a oferit-o lui Vîntu. În acest caz, abuzul în serviciu și represiunea nedreaptă sunt evidențiate de modul în care a fost înregistrat denunțul formulat de Sebastian Ghiță și de modul în care a fost instrumentat dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat și condamnat pentru șantaj. Denunțul a fost înregistrat, deși nu îndeplinea majoritatea condițiilor din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă (condiții menținute, de altfel, și în noul Cod), care statua că acesta trebuie să cuprindă numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul denunțătorului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut, și a mijloacelor de probă. Denunțul lui Ghiță nu conține codul numeric personal și domiciliul său, nu este semnat și este transmis de pe o adresă de e-mail care nu conține numele și prenumele sale. Denunțul lui Ghiță nu indică niciun mijloc de probă, iar fapta sa este descrisă generic, în trei fraze, fără indicarea circumstanțelor de timp, loc și mod de săvârșire. Cunosc multe cazuri în care diverse unități de Parchet, inclusiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au restituit sau au arhivat denunțuri penale pentru că nu conțineau codul numeric personal al denunțătorului sau pentru că fapta era descrisă generic ori pentru că nu erau indicate mijloace de probă. Cu toate că nu îndeplinea majoritatea condițiilor de valabilitate, caz probabil singular, denunțul lui Ghiță a fost înregistrat a doua zi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Interesant este și faptul că denunțul a fost transmis într-o zi nelucrătoare, respectiv într-o duminică după-amiază. După patru zile a fost constituit dosar penal, care a fost instrumentat cu celeritate maximă de procurorul Marius Iacob, șeful Secției de urmărire penală și criminalistică, promovat ulterior adjunct al procurorului general Laura Codruța Kovesi. După o lună și jumătate de la formularea denunțului de către Ghiță, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată pentru șantaj. Patru ani mai târziu, procurorul Marius Iacob a dovedit aceeași obediență și aceeași celeritate, de data aceasta în calitate de adjunct al procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în dosarul de șantaj pe care i l-a instrumentat Marianei Rarinca, în urma unei plângeri formulate, tot în condiții discutabile, de către fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție Livia Stanciu. Devine sesizabil un modus operandi la cele mai înalte niveluri ale Parchetului în cazul unor persoane care au deranjat. Poate că într-o zi va da socoteală și procurorul Marius Iacob pentru modul în care a slugărit-o pe Laura Codruța Kovesi în ultimul deceniu.

(Mâine, „Cotidianul“ va prezenta cea de-a doua parte a declarațiilor politice ale fostului senator Valer Marian)